Cum vindeci un suflet de colectionar?

35FD1397-4B14-44E2-97FC-437C2505EA25

Cum vindeci un suflet de colectionar ce are mereu la el doua oglinzi. Una buna si alta rea. Colectionari suntem fiecare. De bune sau rele, de vechi sau noi, de oameni si griji, de amintiri si vise implinite. De ce-am fi putut face. De ce ambitii noi tot vin. Si-ntrun fel se aduna toate si apoi le numim, generic, probleme. Si fiecare problema e cea mai mare din univers, chiar daca in comparatie cu marile probleme ale lumii, a ta va ramane desigur infima. Dar faptul ca e a ta, o ridica la rang de « cea mai ..».

Avem mereu de ales in viata, in fiecare moment al vietii. Insa orice decizie iei in favorea unei alegeri, va fi evident mereu in detrimentul celeilate.

Insa omul nu-si poate rupe niciodata toate radacinile din suflet. Si avem toti, fara exceptie, pentru ca suntem fiecare un intreg de bun si rau pe rand, oameni carora ne e greu sa le iertam sau intelege fapte din trecut, uneori chiar copilarie.

Un prieten vechi, un iubit, un sef, o sora, o mama, un frate, un tata, un bunic sau cine stie ce alt om din jurul nostru.

Si ai cu omul asta si amintiri bune si rele. Insa tu trebuie sa te vindeci doar de rau. Raul tau. Ca raul tau cu omul ala e altul decat raul altuia cu acelasi om.

De ce? Pentru ca drumul vietii ti-a vindecat deja unele probleme vechi, prin oamenii acum prezenti in viata ta. Cum? Pai daca tu ai suferit de lipsa de afectiune a mamei, insa ti-ai gasit o jumatate plina de afectiune, vei fi, in timp, implinit din punctul asta de vedere. Chiar daca la inceput te vei simti sufocat de acest nou sentiment oarecum necunoscut de tine insa atat de dorit, incet il vei accepta si va deveni chiar indispensabil.
Sau daca ai trait intr-un univers de reprosuri, gasindu-ti o jumatate toleranta si empatica, incet te vei vindeca de lipsa asta.
Dar marea majoritate a oamenilor ajung in povesti foarte asemanatoare trecutului lor, urmand un fel de sablon vechi care se tot repeta si ajung mereu in aceeasi prapastie.
Pentru ca nu poti gasi intr-un om toate raspunsurile ce-ti lipsesc tie.
Cum insa reusim sa ne vindecam de vechile rani?

Toti stim deja ca solutia confruntarii este exclusa, pentru motive evidente.
Fiecare om fiind si bun si rau, va interpreta reprosurile tale prin toata fiinta sa, nu doar prin partea responsabila de rana ce ti-a lasat-o. Din cauza asta nu confruntam fizic omul ce nu are cum sa perceapa intrebarile si reprosurile, acestea fiind facute toate din sechelele lui din subconstient, pentru ca la randul lui el e rezultatul vietii traite. Deci el nereusind sa se imparta in doua, rau si bun, o astfel de situatie de reprosuri si intrebari le interpreteaza el intreg, nu doar partea lui responsabila pentru toate astea, si deci nu ar intelege si l-ar afecta pentru totdeauna.

De asemenea, nu discuti lucrul asta pentru a ajunge la un numitor comun, cu niciun alt om ce-l cunoaste.
De ce? Pentru ca nu ai exact aceleasi urme-n suflet, din cauza restului vietii tale. Toti avem amintiri diferite si deci nu cautam aceleasi raspunsuri.
Cand tu ai o problema cu fratele tau care te-a supus unor situatii dureroase, nu vor fi mama sau tatal tau de ajutor spre a gasi un numitor comun, caci ei sunt parintii fratelui tau in egala masura, si deci vor fi mult mai toleranti. Si nici un alt om ce-ti cunoaste fratele, pentru ca amintirile lui sunt diferite de ale tale.

Insa atunci cand ti se-ntuneca sufletul de intrebari, trebuie sa-i aprinzi o lumina, pentru ca viata noastra este atat de mult alcatuita din vietile altora, ca face uneori un mare amalgam.

Orice ti s-ar spune, trecutul nu ti-l mai poate schimba nimeni. Si nici amintirile. Ale nimanui.

Insa nu poti uita si nici trece peste, ascunzand mereu totul intr-un sertar/jurnal/sub pres/prieten/partener de viata, pentru ca ranile vor fi mereu acolo si mai ales nevindecate. De ce? Pentru ca nimic nu se vindeca ingropand, ascunzand. Ca de tine nu te poti ascunde cu adevarat. Niciodata.
Pentru ca sfatul ala vechi in care trebuie sa te concentrezi doar pe partea buna a omului, oricat e ea de mica…nu e bun. Nu merge. Ai sa revezi mereu si raul, intr-un fel sau altul, si mai ales ai sa-l alegi in mod subconstient. Si iar o vei lua de la capat. Si uite asa te pedepsesti mereu. Si mai ales pe toti cei de langa tine. Ca aplici ranile tale tuturor celor ce te inconjoara. Fara sa vrei, evident.

Ei si atunci solutia ramane doar una. Sa ne confruntam direct cu problema. Insa cum? Intr-un mod constient dar imaginar, pentru a activa subconstientul. Caci mintea noastra accepta exact ce-i dam. Si aia iti da si inapoi.

Ia ceva de scris, niste foi, si incepe o discutie cu omul cu pricina. Rupe-ti i mica bucata de timp ca sa te vindeci. In scris. In foi sa pui tot ce-i iubesti si ce-i urasti si mai ales toate amintirile tale, in orice ordine iti rasar in minte.
Asta poate dura cateva minute bune sau cateva zile. Te tot intorci, mai scrii, mai cauti, pleci iar doar ca te reintorci.

Desigur trebuie sa scrii totul de mana. Si sa recitesti de mai multe ori. Pana nu mai poti.
Cand vine insa momentul in care citind, reusesti sa accepti ce-a fost, sau poate chiar sa ierti, atunci desparte-te de foi. Este o discutie deschisa DOAR cu partea responsabila a acelui om pentru toate cele traite. Rezultatul e incredibil..
Ai sa vezi cum omul ala de fapt n-a vrut niciodata sa ia sufletul din tine. Si oricat de amestecat te uiti acum la el, aminteste-ti ca portile inchise, robinetele ce picura, ignoranta, absenta, iarba netaiata, grija, linistea, frica, nebunia, zapada ce scartaie, lacrimile, iubirea, gemul de caise, marea, calda, cantecul verii, melancolia, masa in familie… totul e viata!

Anca Biris

Reclame

1 comentariu

  1. Foile respective (în care scrii cum îl vezi tu pe el, ce așteptări aveai de la el și cu ce ți-a greșit, precum și invers, unde crezi tu că i-ai greșit) i le poți chiar arăta. Pentru că dacă o discuție verbală cu el te-ar face să te pierzi, l-ar face să te ignore sau v-ar trezi vechi răni, niște foi pe care ai așternut clar și cursiv toate gândurile tale ar putea constitui pentru el o adevărată revelație. Astfel, ai duce exercițiul la un pas superior, la care nu numai tu îți vindeci rana, ci și el, iar relația voastre se poate reînnoda într-un mod fericit și lipsit de cutumele trecutului.

    PS: Motivul pentru care deseori te reîntorci la vechile șabloane și dai peste oameni care-ți produc mereu și mereu aceleași suferințe este că încă nu ți-ai învățat o anumită lecție. De exemplu, o femeie foarte geloasă va avea tendința să sufere și să fie foarte posesivă cu iubitul ei, de frică să n-o înșele, iar asta va crea o mulțime de tensiuni în cuplu. La un moment dai cei doi și-ar putea spune unul altuia lucruri foarte urâte și ea ar putea decide să rupă relația, care i-a adus multă suferință. Dar dacă nu-și rezolvă problema geloziei, următoarea relație va merge probabil pe același făgaș, deoarece problema nu e la celălalt, ci în ea. Chestiile care ni se tot repetă arată ceva ce trebuie rezolvat în noi.

    Apreciat de 1 persoană

Lasa un comment

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s