Despre o mama

img_0265-1Despre o mama scriu azi. Am sa va spun de la bun inceput cum ma simteam eu ultima ghinionista din lume cand urcam intr-un avion si locul meu era langa vreun bebe. Sau in fata lui. Sau in spate. Sau oriunde putea sa ma ajunga zgomotul lui.

Si cum ma scoteau din minti mamicile care se transformau dupa venirea primului copil in viata lor. Vorbeau despre bebe. Numai despre el.

Iar apoi inima mea a inceput sa bata in 2 corpuri. Viata ti se schimba cand devii mama. Insa nu asa cum imi spunea lumea. Nu, nu este realizarea vietii mele. Pentru mine ramane in continuare valabil ca realizarile pot fi doar de ordin profesional.

A fi mama este insa o implinire. Cea mai frumoasa implinire sufleteasca. Nicio legatura cu realizarile. Implinirea sufleteasca imi ofera liniste interioara, echilibru, soare. Realizarile imi aduc increderea in mine si imi asigura nevoia de a ma simti utila intr-un domeniu de activitate.

Insa contextul in care cuplul tau primeste un nou suflet este extrem de important. Pentru ca din prima secunda in care veniti impreuna acasa, totul se schimba.

Mama decide majoritatea lucrurilor la inceput. Nu pentru ca e „bossy” ci pentru ca ea simte instinctiv si poate anticipa nevoile lui.

Tatal este foarte important si prezenta lui este primordiala pentru echilibru. Desi nu iti dai seama la inceput, bebe este cel mai fericit cand petrece timp cu parintii si nu are nevoie de nici macar o jucarie.

Desigur cand vorbesc de prezenta ma refer la toate aspectele; parintii cu telefonul in mana si bebe si el pe acolo nu inseamna a petrece timp impreuna.

Bebe nu rezolva nicio problema de cuplu, ci dimpotriva amplifica orice era deja existent(incearca deci ca minusurile cuplului sa fie cat mai neimportante ca atunci cand iau amploare sa nu devina distrugatoare).

Momentele de singuratate nu mai exista. Singuratate in adevaratul sens al cuvantului, acolo inauntrul tau. Chiar si cu bebe la bunica, inima ta bate altfel pana il vezi inapoi acasa.

Asa cum incepi aventura de mamica, asa iti setezi stilul de mama care vei fi. Eu am decis de la 7 saptamani (pentru ca sanatatea lui si dezvoltarea ne-a permis) sa-l includ in mai toate calatoriile noastre si sa nu ma izolez in casa pentru a-l feri de „rele”.

Nu cred ca exista un model de comportament ideal de mama. Cred doar ca a alege sa-i fiu alaturi la inceput de drum, a-l avea mereu aproape, a calatori cu el, a vorbi cu el mereu, a-i respecta nevoile si intelege fricile, a-l proteja pentru a se putea dezvolta sanatos, e datoria unei mame.

Emotia aceea buna care aduce inima la locul ei, asta a inseamnat sa devin mama.

Reclame

Lasa un comment

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s